Голодомор 1932–1933 років
Щорічно в четверту суботу листопада в Україні вшановують пам’ять жертв Голодомору 1932–1933 років і масових штучних голодів 1921–1923 і 1946–1947 років. Традиційно в цей День пам'яті жертв Голодоморів ліцеїсти 10-11 класів Солотвинського ліцею-інтернат з румунською мовою навчання імені М. Емінеску вшанували День пам’яті жертв Голодоморів хвилиною мовчання, ставили символічні горщики з зерном і свічки до пам'ятників загиблим. За участью вчителя правознавства та історії Оприш Б.Ю. була проведена виховна година де усі присутні вшанували пам'ять усіх померлих. Пройдуть роки, минуть десятиліття, а трагедія 1933 року все одно хвилюватиме серця людей. І тих, кого вона зачепила своїм чорним крилом, і тих, хто народився після тих страшних років. Вона завжди буде об'єднувати всіх живих одним спогадом, одним сумом, однією надією. Озиратися в минуле треба кожному. Треба осмислити власне минуле, зрозуміти його, бо історія повторюється. І коли люди не зроблять сьогодні висновків, то вони будуть ходити по колу. Нині доля Батьківщини в наших руках. Аби трагедії народу ніколи не повторилися необхідно, щоб Наші руки були міцними, надійними, голови – світлими, а серця –благородними.
În fiecare an, în a patra sâmbătă a lunii noiembrie, în Ucraina, este comemorată memoria victimelor Holodomorului din 1932-1933 și a foametelor artificiale în masă din 1921-1923 și 1946-1947. În mod tradițional, în această Zi de Comemorare a Victimelor Holodomorului, elevii claselor a X-a-XI-a a liceului-internat cu predare în limba română «M. Eminescu» din Slatina au comemorat ziua Victimelor Holodomorului cu un moment de reculegere, au așezat vase cu cereale și au aprins lumânări în memoria celor morți. Activitatea extrașcolară a fost susținută de profesoara de drept și istorie, Opriș B.Iu. « Vor trece ani, minute de zeci de ani, iar tragedia din 1933 va mai agita inimile oamenilor. Și cei pe care i-a atins cu aripa ei neagră și cei care s-au născut după acei ani groaznici. Ea îi va uni mereu pe toți cei vii cu o singură amintire, o tristețe, o speranță.» Toată lumea ar trebui să privească înapoi la trecut. Este necesar să înțelegem propriul trecut, să-l înțelegem, pentru că istoria se repetă. Și dacă oamenii nu trag concluzii astăzi, atunci se vor învârti în cerc. Acum soarta Patriei este în mâinile noastre. Pentru ca tragediile oamenilor să nu se mai repete, este necesar ca mâinile noastre să fie puternice și de încredere, capetele noastre strălucitoare și inimile noastre nobile.